25 de ani din care 14 live.
Cel mai misto numar din Archive este fara indoiala cel aniversar, in care au ingramadit favoritele lor personale din ultimii 25 de ani de “print & posters”. Astfel, am putut revedea multe din chestiile la care baleam acum 14 ani la BBDO, dupa ce – impreuna cu Dumitrache - o convinsesem pe Mme. Tobosaru de necesitatea imperioasa a achizitionarii unui abonament.
Si daca tot am pomenit de BBDO, respectivul network a bagat in acest numar aniversar o reclama-felicitare de un nebanuit umor & adancime. Headline-ul e cam asa: “Congratulations Archive for giving Hot Wheels, Lego and Wonderbra a place to run their ads for the past 25 years.” True, true, chiar daca probabil nu foarte pe gustul d.lui Gongu, daca ar fi sa extrapolez ce am inteles eu din oda adusa de catre dansul “muncii pro-active” acum catava vreme pe IqAds.
Serban
PS: numarul incepe cu multe mini-interviuri luate unor mari fosti-intervievati in cei 25 de ani. Dincolo de urletele entuziaste si foarte “politically correct” ale majoritatii intrebatilor vis a vis de “ce vremuri misto traim in publicitate!”, “cat de cul e digitalul!” am remarcat si parerile nu chiar atat de exaltate ale unor batranei pentru care am un respect deosebit, cum ar fi domnii Hegarty sau Delaney. Mai jos, un fragment din “dissenter-ul” Tim Delaney:
4 comentarii:
Primul ad la care a balit subsemnatul nu a fost in Arhive. Ci in AdMaker. Facut de Headvertising pentru Unirea. Nu bautura spirtoasa, ci magazinul. Infatisa o masa de biliard cu un buzunar in centru si headline-ul „Daca e mare si in centru scapi mai repede.“ Nu mai stiu daca era la contractate sau la necontractate, dar era diferit de orice mai vazusem eu pana atunci prin ziare. Si pot marturisi ca a fost unul din motivele pentru care mi-am dorit sa intru in publicitate.
Recunosc ca nu mi-as fi dorit sa fac asta ca sa vand in mod eficient mancare de pisici, ca sa fac insa printuri ca acela pentru Unirea, da.Intre timp, anul acesta, am ratat la mustata un Euro Effie pentru o campanie la mancare de pisici...
Morala: daca singurul beneficiu al tuturor ad-urilor pro-active care au aparut timp de un sfert de secol in Archive a fost sa convinga vreun pusti din ce stie ce colt de lume sa se apuce de publicitate, si peste ani munca lui a mutat niste multe cutii de pe niste rafturi, atunci poate ca ar fi bine sa le mai lasam sa traiasca un pic.
Cu respect,
Mihai Gongu
Mersi de apreciere si sa stii ca banuiam ca o sa te mahnesc - stiam ca nu esti cel mai mare inamic al lui head, ca sa folosesc un eufemism.
Insa la fel de tare m-am mahnit si eu, citind articolul tau din iqads. Si sa stii ca te felicit din toata inima, pe bune, pentru euro effie-ul ratat - care cred ca iti / va face cinste mai multa decat vreo reclama la vreun marker sau ketchup publicata in archive sau premiata la golden hammer.
Numai ca, vezi tu, acum ca mi-ai scris asta imi pare rau ca te-am facut si eu sa iti doresti in publicitate fara sa stii ca e mai multa mancare de pisici in ea decat Whopper Sacrifice.
Partea proasta a faptului ca tinerii intra balind in publicitate e ca marea majoritate isi pierd repede curajul cand vad ca de fapt e cu multa mancare de pisici (si asta in cazul fericit)
Cred ca e mai bine sa ii alegi ca Shackelton, zicandu-le ca "safe return is doubtful" decat sa le promiti Orasul Copiilor, ca vulpea & motanul din Pinocchio.
In alta ordine de idei, iti inteleg argumentatia, insa cred ca articolul tau a picat cam prost, inaintea unui Ad'Or pe care Bortzun incerca disperat sa il curete de "pro-activitati" si la care, iti spun sincer, nici nu m-am mai gandit sa participam (nici macar "de incercare")dupa ce l-am citit. Contextul, bata-l vina.
serban
si, am uitat sa precizez, fii sigur ca Unirea era inscrisa la "necontractate". Niciodata n-am confundat categoriile astea intre ele. Niciodata.
serban
"pe care Bortzun incerca disperat sa il curete de "pro-activitati".
Cred ca a reusit cu brio sa-l curete, daca acum suna si se roaga de agentii sa bage la Ad'or :)
Trimiteți un comentariu