Bloggerii ok au peste 30

Au sanse mai mari sa castige bani din scris, ii baga mai tare in seama media si marketing-ul. Si mai au sanse sa-i sune Bobby Voicu si sa ii bage in lumea mica a blogging-ului profi. Pentru ca, oricat de haos ar parea ca e pe net, s-a cam format o comunitate de "scriitori" care se stiu intre ei si care mananca o paine din asta.

In rest, a vorbit fara ppt, lejer, despre cum a facut bani din net si cum nu blog-ul e sursa lui principala de venit. Printre altele, ne-a dat un pic peste gura apropo de felul in care se scrie la comanda. Nu e neaparat pe 300 de euro, si la el sigur nu e cu copy/paste din comunicate de presa. Munceste mai mult. Se baga mai tare in subiect, stie cat de important e sa nu se compromita pentru cei 700 de vizitatori zilnici pe care ii are. De unde si intrebarea, "atunci de ce am scris noi pe poster ca esti cel mai mare blogger din Romania? 700 e praf in ochi, dogtheblog are in zilele in care apar poze cu Craciun, lejer peste 500". Nu ne-am prins exact, dar aparent e din cauza ca e Bobby e influent. Ca il preiau multi, ca de la el se raspandeste, ca si cum ar fi un flux de stiri.

Ionut, editeur en chef la publicatia online Bine Ca Esti Tu Destept a filmat aproape tot ce s-a vorbit si a pus pe tumblr. Misto de auzit si povestea cu calculatorul adus de maicasa de la Centrul de Calcul, si aia cu 3.000 de dolari pentru care a stat 6 ore sa-i scoata de la BRD. Bine, daca are cineva rabdarea necesara sa vada tot brutu, la un moment dat Bogdana il intreaba cati bani a facut, si Bobby zice cati. Si nu-s putini.

PS: La ce "debate" a fost la Cezar Ionascu, am fost surprinsi sa ne dea un semn sa ne spuna ca i-a placut si ca vrea si el o invitatie la Bobby. Ocazie cu care, daca tot nu platim pe nimeni sa vorbeasca, ne dam seama ca am putea sa le intoarcem favorul cu o invitatie valabila pe un an.

Asta-i girlocratie curata, fata

La Headvertising a functionat mereu un fel de androcratie. Partenerii sunt barbati. Creatia e plina de barbati. Pana si la front desk tot un barbat avem. Deci un motiv suficient de puternic pentru patru client service, un head of new stuff, Rafaela, Cami si departamentul contabilitate sa ocupe o ora sala "ca fetele".
Probabil din spirit de fronda au executat un brainstorming, ceva ce nu s-a mai pomenit printre domnii de la atelier. Scopul intalnirii sunt niste propuneri de "altceva", pentru un client care vrea sa vanda totusi ceva la doamne si domnisoare.
Nu stim inca propunerile (un nene din management o sa faca miercurishortlist-ul), dar ne-am asigurat ca pentru un asemenea brief, si metoda a fost alta decat de obicei. Adica il putem asigura ca n-o sa gaseasca picior de cinism, misoginism sau rima obscena.

Un A4 reminder, plasat strategic la buda fetelor.
Si un altul de la cafetiera, cu interventia unui anonim din agentie. Fiind anonim, iata, e destul de similara ca tone of voice, cu alea de pe blog.

Inca doua CV-uri sosite pe adresa redactiei

Sau poate ca era mai bine cu titlul: "CV-ul, incotro?". Sau "Noi tendinte in curriculum vitae"? E nou pe la noi sa primim altceva care nu se downloadeaza de transfer. Sau care nu e un minisite cu multe necontractate, care afli ca sunt necontractate cand te intalnesti cu respectivul si-l intrebi unde a aparut asta, ca e foarte tare.
Pantoful (pantoful Cenusaresei e conceptul) e de la un client service care vrea copy. Manechinul e la cineva care vine din digital si vrea digital. De retinut ca la cate CV-uri ne vin pe email, respectivii si-au dat mai multe sanse din start pentru un telefon din partea noastra. Din pacate, un refuz la pantof. Ca e numar mic si nu e NIKE. Si o intrevedere de "salut - salut" pentru sarcofag. Ca parea pertinent CD-ul cu portofoliul respectivului.
Insa n-o luati drept o recomandare de "asa, da". Un post pe blog, un telefon, astea s-ar putea intampla ceva mai repede. Dar baza e tot un folder botezat cu "work". Sau cu "what works best", daca vreti sa ne cantati usor in struna.

Urmatorul BCETD

Am stabilit cu cine: Bobby Voicu. Am stabilit cand: miercuri, pe 27, la 5. Culmea, avem si-un poster. Si am stabilit unde, adica am rezervat sala. Deci 98,6% din eveniment s-a rezolvat.

Si-ar mai fi un 0.7% de rezolvat cu: formatat card de memorie. Update-urile, evident, or sa curga pe facebook sau tumblr.

Experience Music Project

Cu banii facuti din Microsoft, Paul Allen si-a facut o dambla: “Experience Music Project”. Tornada de chitari de mai sus e ceea ce vezi cand intri – parca e un picutz mai bine decat a decorat alde Garcea intrarea in magazinul “Muzica” (pe care tocmai l-a cumparat & re-amenajat). Ceea ce ne aduce si la spinoasa problema a gasirii unui scenograf bun atunci cand ai de facut cate un event care sa implice si un décor misto si “ne-efemer” (adica nu un décor pentru filmari, de care daca te rezemi, pica)

Cu ce se pilesc bulgarii, mai nou.

Ceea ce nu-i impiedica totusi sa ne ia fatza atat la South Stream cat si la volum de investitii imobiliare englezesti in 2009, an de criza.

O explicatie pentru “starea calupului”.

Luam (cel putin teoretic) cea mai faimoasa reclama din istoria moderna a publicitatii, o bagam in focus grup (modificand cartonul de final ca sa fie plauzibil), filmam tot ce se intampla si vedem - fara prea multa stupoare - ca in ziua de azi respectiva reclama nu s-ar mai fi produs neam.


Ne-am ciocnit din nou de acest filmulet facut acum vreo 3 ani in State si din dragoste pentru “research-ul evaluator de idei” am simtit nevoia sa vi-l impartasim, impreuna cu observatia ca minimum 70% din tot ce vedeti pe televizor in pauza de publicitate romaneasca a trecut prin astfel de focus grupuri. So that’s why.

“Ora de digital”

Aflata la a doua editie si tratand subiecte ca “Newsletterul digital: trecut, prezent, perspective” sau “De ce trebuie sa porti lenjerie de plumb cand manipulezi baze de date” actiunea e un fel de tentativa a d-rei Butnar de a mai spala noroiul de pe obrajii digitali ai copiilor din satul Headvertising.


Astfel am aflat despre “Johnson boxes” si despre misterioasa disparitie a aproape 30% din totalul e-mailurilor trimise catre o baza de date. De asemenea am invatat despre perversitatea implicita a multor briefuri pentru pagini de dezabonare si am aflat si de ce publicitatea pe internet seamana (ca biznis) destul de mult cu lipitul prin oras a celebrelor anunturi cu “sapam puturi de mica si mare adancime”. Data viitoare, in satul de la poalele Rahovei va poposi un invitat-surpriza – unul din cei cu care Vantu n-a mai vrut pana la urma sa faca afaceri.

“Bine ca esti tu cochet”.

Nu e un nou ciclu de evenimente informale organizate de Head, ci e asteptatul moment cvasi-lunar cand ne vine lada cu chestii comandate la Department of Goods.


Astfel Cornel “Parizer” Gologan are si el in sfarsit o geaca de iarna care sa ii vina, Craciun (featured) o caciula cu care sa iasa din nou in evidenta mai mult decat ar trebui si, in general, toata lumea asteapta mai increzatoare iarna, cu fleece-uri, geci si ghete relativ diferite de ce gasesti la Hervis & Deichmann. Astfel vom intampina mult mai detasati atat crivatul dinspre Chisinau cat si privirile hipsterilor din Tago Mago.


PS: acest post vine si "la cererea" (not!) Anonimului care ne-a lasat cuvinte atat de calde, moi si maro la comment-urile post-ului despre fostii nostri practicanti. Iata, e adevarat: ne facem si noi vinovati de tot ce crede dansul ca e gresit cu oamenii din publicitatea romaneasca.

Cutter-ul lui Sinboy.

Din nou am colaborat cu ciudatul mustacios britanoid, fie si numai ca sa aflam de ce a dezertat inainte de vreme din Platform-ul lui Wieden+Kennedy (ne-a povestit, va zicem la urmatoarea Noapte a Agentiilor).


De data asta omul nostru se pare ca a taiat pentru ING foarte multi metri patrati de carton – totul pentru vizualurile din carticica pe care am facut-o vis a vis de Planurile Financiare pentru Copii. Care carticica va locui in curand in servieta unui consultant ING chitit sa-ti binefaca odrasla. Totul in sos de ‘futurologie’ naiva, bineinteles - trei dintre ilustratii, in acest post; art-director Dragos Platon.

S-a terminat luna cu 5 saptamani.

Adica ieri am avut sesiunea cu “pareri de final” vis a vis de prima noastre serie de interni. Trebuiau sa stea o luna, au stat mai mult. Doi dintre ei si-au luat inima in dinti si 0,5 mii euro de la parinti si au dat si la Scoala ADCRO. Au intrat - deloc intamplator, ar zice unii. Altii ar zice insa ca ar trebui sa ne credeti pe cuvant ca nu ne-au aratat niciodata subiectele de la testul de admitere. Deci au intrat 100% pe barba lor.


Si cu aceasta ocazie, le multumim inca o data pentru micile joburi cu care ne-au ajutat in saptamanile cat au stat in agentie. Si chiar exista un proiect “pe bune” in care s-ar prea putea ca pana la urma sa se aprobe la client si unele din lucrurile propuse de ei – vom reveni cu detalii cand & daca va fi cazul.

Repede, la Helmut Lang cu noi! Sau nu? Sau da?

Ieri, prima editie “pe stil nou” a lui Bine Ca Esti Tu Destept. Desteptul de serviciu a fost Cezar Ionascu, omul din spatele lui domnideromania.blogspot.co ; un domn destul de curajos daca a vrut sa vorbeasca despre batista din buzunarul de la piept al costumului intr-un loc unde domneste blanda dictatura a blugilor la conversi.


Omul a iscat o prezentare-discutie-polemica pornita de la tema “romanii si nashpetele lor costume” si ajunsa finalmente la intrebarea “dar de ce toate stau mai bine pe negri?”, cu corolarul nostru “da, haina cam face pe om dar cat ne enerveaza asta”. Pe scurt, a fost despre coduri de comunicare mascate in coduri vestimentare, despre relatii de putere si despre gradul in care poti fi luat in serios in momentul in care in mod activ incerci sa te impotrivesti conventiilor. Si, cu aplicabilitate mai directa – “oare ai mai multe sanse sa iei un cont de 3 milioane de la niste domni demni sariti de 45 de ani daca te imbraci si tu la costum?”


Oricum, daca aveti o epifanie vestimentara la un moment dat, Cezar va poate recomanda un croitor sau va poate face un audit de garderoba. Si va poate explica de ce lui i-a crescut brusc randamentul & productivitatea dupa ce si-a luat un ceas pe care nu si-l permitea. De unde si proaspata noastra idée de a cere - de acum inainte - la angajare de art-director dovada posesiei a macar unui Panerai (preferabil Luminor Marina).

Cu ocazia Ad’Or-ului.

Nu, n-am inscris nimic, stati calmi, insa in ziua cu Gala de Premiere a Ad’Or-ului (desfasurata fix sub noi) am colat, in cele din urma, signalistica interioara a Ark-ului, facuta de noi. Adica de Ovidiu.

“Numere usoare”.

Si ne gandim si noi sa incepem sa vindem la Targul Taranului “concepte usoare”, adica usor de aprobat. “Vizualuri usoare” se vand déjà de multa vreme, lumea le stie insa sub numele de ‘poze din image banks’.