Expozitie de arta plastica contemporana?

Nu! E editura De Agostini! Si al lor “corp omenesc”, care a bagat in boale si cheltuieli cvasi-totalitatea parintilor din Republica Romania. A, ca tot se batura oamenii pe “marketing idea of the year” la Inspire-ul lui Manafu – asta era, oameni buni, n-o mai cautati. Sa isterizezi copiii cu niste bucati de plastic, serializand rinichii si plamanii unui om - nu-i vine oricui ideea sa se imbogateasca dand intai jumatatea din fata a barbatului si abia dupa inca 2 numere jumatatea din spate, dupa ce ai dat prima jumatate din femeie.
Felicitari si tineti-o tot asa: cate un organ pe numar.

Dar am si eu o intrebare: de ce copilasii au voie sa vada penis – fie el si de plastic - dar noi nu mai avem voie sa folosim in publicitate nici macar cuvantul “laba”, chiar daca e vorba de una din acele 4 chestii pe care le folosesc majoritatea mamiferelor ca sa se deplaseze si nicidecum de cuvantul care desemneaza in mod familiar onania? Cui ii foloseste aceasta prudenta pudibonda?

Din 2002 – cand ni s-a intamplat prima data sa ni se cenzureze cuvantul “scula”, de catre Connex (desi in lacatuserie nu exista alt cuvant generic pentru instrumentele respective) e din ce in ce mai rau, si de la an la an se imputineaza numarul cuvintelor din limba romana acceptate de departamentele de marketing. Departamente care n-au insa nici o problema sa “celengiuiasca asumptzii” de pilda. Asa ca mi se pare momentul sa challenge-uim si noi assumptia conform caruia “scula” si “laba” trebuie musai inlocuite intr-un text cu caini si strungari.